Creșterea taxelor, singura opțiune pentru a evita scăderea ratingului de țară

Aderarea la UE obligă România să-și limiteze deficitul bugetar la 3% din PIB. Din 2020, nu mai respectăm această țintă, motiv pentru care suntem în procedura de deficit excesiv.

Guvernele de la București s-au angajat în mod repetat să iasă din această procedura mai întâi în 2022, iar apoi în 2024. De fiecare dată, angajamentele nu au fost respectate.

Ultimul avertisment venit de la Bruxelles ne recomanda ca până în 2030 să ne ajustăm gradual deficitul.

Alegerile parlamentare din 2024 și prelungirea celor prezidențiale până în mai 2025 au blocat orice plan de redresare financiară, deoarece voturile alegătorilor erau mai importante decât viitorul țării.

Între timp, deficitul bugetar s-a îndepărtat tot mai mult de ținta asumată pentru acest an, iar guvernul actual este forțat să ia măsuri pe ultima sută de metri, astfel încât să recupereze din derapaj.

Comisia Europeană și agențiile de rating cer măsuri ferme, care să arate că are loc o consolidare fiscală reală. 

Creșterea impozitării nu poate fi evitată

Singurul mod în care bugetul de stat se poate echilibra pe termen scurt este creșterea impozitării pentru a majora veniturile bugetare.

Deși vinovată pentru derapajul actual este majorarea necontrolată a cheltuielilor bugetare, acestea nu pot fi diminuate pe termen scurt. Cheltuielile se majorează foarte ușor, însă este extrem de dificil să le ajustezi în jos. Principalul motiv este ele sunt dispersate în diverse sectoare și trebuie inițiate multiple etape birocratice pentru a le corecta. 

Cea mai simplă cale pentru reducerea cheltuielilor bugetare este înghețarea lor timp de câțiva ani, pentru a le eroda cu ajutorul inflației. Investitorii nu mai au însă răbdare cu noi.

Pe de alte parte, veniturile se pot majora rapid printr-o impozitare mai severă. Majorezi cotele de impozitare și din luna următoare, colectezi bani mai mulți la buget.

Este exact direcția în care a mers guvernul Bolojan, care se pregătește să introducă un plan amplu de majorări de impozite și taxe, axat pe creșterea cotei de TVA. 

Agențiile de rating și Comisia Europeană au dorit să susțină acest demers și au transmis recent că se fac pași importanți în direcția bună.

Care sunt costurile?

Majorările de taxe ne vor ajuta să evităm scăderea ratingului de țară în categoria junk (nerecomandat investițiilor). Evităm o criză financiară, însă sunt șanse mari să ne confruntăm cu o recesiune economica.

Economia a încetinit deja foarte mult în primul trimestru din acest an. Taxele suplimentare vor alimenta inflația, ceea ce va reduce puterea de cumpărare a populației și consumul din trimestrul III al anului. Iar din 2026 am putea vedea și primele semne de ajustare a cheltuielilor bugetare. 

Prin urmare, cererea agregată – publică și privată - va deveni anemică și va trage în jos economia. În paralel, vom asista la o politică monetară restrictivă, BNR fiind forțată să țină sus dobânzile pentru a controla inflația alimentată de cotele majorate la TVA.

Avem așadar un mix de politici fiscale și monetare care ne împing aproape inevitabil în recesiune. Așa se întâmplă atunci când nu iei la timp măsurile necesare.