Scăderea rezervelor BNR a declanșat panică pe piața valutară

Pe 1 octombrie 2026, la ora 13:15 (după fixingul pentru cursul valutar), BNR a publicat comunicatul privind evoluția rezervelor valutare pentru luna septembrie. Datele au arătat o scădere cu aproape 5,3 miliarde euro.  O bună parte din această suma, au reprezentat intervențiile BNR pe piața valutară pentru a susține cursul de schimb în jurul valorii de 5,25 lei. 

Prin urmare, au avut loc ieșiri importante de capital în luna septembrie 2026, pe fondul incertitudinilor privind evoluția deficitului bugetar și a ratingului de țară.

La deschiderea pieței americane (la ora 16, ora locală), cotațiile interbancare au sărit brusc, euro avansând în câteva minute până la 5,35.

Cursul s-a menținut apoi în apropierea acestui prag, BNR anunțând pentru data de 2 octombrie, un curs de 5,3447 lei pentru euro.

Piețele reacționează disproporționat într-un mediu incert

Din punct de vedere valoric, rezervele BNR au înregistrat una din cele mai ample scăderi din istorie. Recordul este de 6,7 miliarde lei, consemnat în mai 2025, pe fondul ultimelor alegeri prezidențiale, când candidatul AUR, George Simion câștigase detașat primul tur, iar piețele financiare nu digerau într-un mod favorabil opțiunea alegătorilor.

De aproape 2 ani, datoria publică a României are calificativul BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria de investiții recomandate. Credibilitatea României pe piețele internaționale este oricând gata să iasă din zona sigură, la următoarea reevaluare.

Investitorii așteaptă adoptarea unor măsuri guvernamentale care să conducă la reducerea deficitului bugetar, astfel încât dinamica datoriei publice să reintre sub control. Întârzierea formării unui nou guvern transmite un semnal de incertitudine, astfel că piețele financiare devin volatile și reacționează disproporționat la orice semnal negativ. Așa s-a întâmplat și de această dată, după anunțul BNR privind scăderea rezervelor valutare.

Episodul se poate repeta

Astfel de episoade riscă să se repete în perioada următoare, până când bugetul de stat va fi repus pe o traiectorie sustenabilă. Prin urmare, cursul euro-leu are șanse mari să-și continue ascensiunea, urmând ca BNR să încerce să limiteze fluctuațiile de la o zi la alta, astfel încât să evite situațiile de panică.

Opțiunile BNR sunt destul de limitate în această perioadă. Leul ar putea fi susținut prin majorarea dobânzilor în lei, dar acest lucru ar adânci recesiunea, cu efecte mult mai grave.

Deprecierea leului accentuează problema datoriei publice, deoarece peste 50% din datorie este denominată în valută. Creșterea cursului face ca ponderea datoriei publice în PIB să crească chiar și fără emiterea unor noi titluri. 

Combinația recesiune – depreciere de curs – deficit bugetar este rețeta de baza ce duce la o criză a datoriei publice, dacă soluția este amânată prea mult.