Conflictul din Orientul Mijlociu afectează toate economiile

Conflictul din Orientul Mijlociu are costuri economice, care vor testa reziliența economiei globale, arată cel mai recent raport al OECD. Estimările organizației cu privire la creșterea economică au fost revizuite în jos.

Deocamdată, economiile dezvoltate vor evita recesiunea, dar creșterea economică va încetini. Zona euro și Marea Britanie vor fi afectate cel mai puternic. Prognoza de creștere economică pentru 2026 a coborât la 0,8% în zona euro, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât în estimările din urmă cu 3 luni.

Impactul ar putea deveni mai puternic dacă vom asista la o prelungire a conflictului pentru un timp mai îndelungat. Acest lucru ar menține prețurile ridicate la energie, ceea ce va crește costurile de producție și inflația, cu consecințe nefavorabile pentru economie.

Piețele financiare au reacționat prin fluctuații mai ample, iar prețurile acțiunilor listate la bursă au suferit corecții peste tot în lume. 

Prelungirea conflictului ar putea genera corecții mai ample și o reevaluare a riscurilor pe piețele bursiere, mai ales dacă investițiile în inteligența artificială generează randamente sub așteptări, se arată în raportul OECD.

Economia României, lovită din 3 locuri 

Mai grav este că prețul combustibililor crește într-o perioadă în care multe țari, printre care și România, se luptă cu inflația. În acest context, băncile centrale se confruntă cu o mare dilemă. Pe de o parte, trebuie să țină dobânzile ridicate pentru a ține inflația în frâu, dar pe de altă parte, o politică monetară restrictivă riscă să împingă economia în recesiune.

În mod normal, astfel de situații ar fi contracarate printr-o politică fiscală expansionistă, care să stimuleze economia. Opțiunea este însă complet nefezabilă în cazul nostru. În perioada de creștere economică, România a acumulat deficite bugetare ample  - ca urmare a unor decizii populiste, când prudent ar fi fost să consolideze echilibrul bugetar, pentru a avea spațiu de manevră în perioadele dificile.

Măsurile de corecție au ajuns să fie luate când finanțele publice au ajuns la limită, motiv pentru care am ajuns să avem simultan o politică fiscală mai aspră, o politică monetară restrictivă și un șoc pe piața energiei. Economia este deja în recesiune, astfel că cel mai probabil, declinul se va accentua.