Războiul tarifelor vamale: Cum ne afectează?

Administrația Trump a declanșat un război al taxelor vamale: Statele Unite vs restul lumii. După un mic antrenament cu Canada, Mexic și China, Statele Unite au extins taxele vamale în relația cu toate țările.

Cota minimă de taxare a importurilor în Statele Unite este de 10%. În relația cu Uniunea Europeană – deci și cu România – taxele vamale aplicate în SUA vor fi de 20%.

Cum funcționează taxele vamale?

Taxele vamale sunt o măsură protecționistă menită să descurajeze importurile. Acestea se aplică la valoarea bunurilor importate, majorând prețul de vânzare al acestor produse.

De exemplu, un produs importat din UE, la un preț de 100 dolari, va avea o taxă vamală de 20 dolari (20% x 100), astfel că prețul de vânzare va urca la 120 dolari.

Producătorii locali nu vor fi însă afectați de aceste taxe și vor putea ieși pe piață cu un preț de vânzare mai avantajos.

Măsura ar urma să încurajeze consumatorii să aleagă produsele locale în detrimentul importurilor, stimulând producția internă și crearea de noi locuri de muncă.

Cum reacționează economiile la taxele vamale?

Deși la prima vedere pare că taxele vamale ajută economia Statelor Unite, în realitate, efectul are toate șansele să fie total opus, așa cum reiese din studiile economice realizate pe marginea acestui subiect.

Întreaga strategie a administrației Trump se bazează ipoteza că producătorii americani vor reuși să își crească producția interna pentru a concura importurile, devenite între timp mai scumpe.

Din păcate, acest lucru este puțin probabil să se întâmple, din simplul motiv că nu se pot crea noi capacități de producție peste noapte. Acestea necesită investiții substanțiale și timp pentru implementarea proiectelor de investiții.

Mai mult, economia globală funcționează acum pe baza unor lanțuri de aprovizionare bine puse la punct, care nu se pot înlocui ușor. Chiar dacă liniile de producție sunt amplasate în Statele Unite, companiile americane vor apela inevitabil la materii prime din import, la care plătesc taxe vamale. Implicit, prețurile interne vor crește.

Nu în ultimul rând, țările afectate vor răspunde Statelor Unite cu aceeași monedă, impunând propriile taxe vamele pentru produsele venite din SUA. Aceste taxe vor lovi companiile americane, care vor trebui să-și reducă producția.

Efectul final va fi restrângerea comerțului global, creșterea prețurilor și scăderea cererii agregate (ca urmare a puterii de cumpărare mai mici), cu riscul de a împinge economia în recesiune.

Cum va fi afectată economia României?

Exporturile companiilor românești în Statele Unite acopereau doar 2,3% din total exporturilor în 2024, SUA fiind cea de 12-a piață externă ca importanță pentru țara noastră.

Prin urmare, este de așteptat ca taxele vamale să aibă un impact direct limitat asupra economiei autohtone.

Impactul indirect va fi însă ceva mai puternic. Foarte mulți exportatori români produc bunuri intermediare din lanțul de fabricație pentru produse finale livrate din țările vest-europene. Germania este principala noastră piața externă, unde merg peste 20% din exporturile românești. 

Piața din Statele Unite asigură 10% din exporturile companiilor germane, care vor fi lovite puternic de noile taxe vamale. Greul îl duce industria auto, pe care o deservesc pe lanțul de aprovizionare multe companii autohtone. 

Astfel, am putea asista la reducerea activității economice în anumite sectoare și pierderea unor locuri de muncă, cu consecințe asupra creșterii economice.

Dincolo de impactul asupra economiei reale, războiul tarifelor vamale creează un nivel ridicat de incertitudine în economie, care se reflectă pe piețele financiare, prin fluctuații ale cursului de schimb (de care suntem feriți de BNR pentru moment!) și scăderi ale burselor. Dezechilibrele economice majore  - deficitul bugetar și deficitul de cont curent - ne fac mult mai vulnerabili în acest context, exacerbând reacția investitorilor.

În plus, cum taxele vamale au un impact inflaționist, băncile centrale amână deciziile de scădere a dobânzilor, menținând o politică monetară mai restrictivă, ce frânează activitatea economică.