Curs de schimb: Echilibrul fragil a fost spulberat

Deficitul bugetar este factorul cheie care influențează piața valutară în ultimii ani. El poate fi atât un factor de stabilitate, cât și unul care amplifică fluctuațiile valutare.

Deficitul bugetar și cursul de schimb

La prima vedere, pare contradictoriu deoarece un deficit bugetar mare, cum este cel al România, este un semn de slăbiciune pentru economie și ar trebui să slăbească încrederea în leu.

Condiția pentru stabilitatea cursului este ca investitorii să aibă încredere că datoria publică poate fi rambursată, astfel încât să finanțeze mai departe acest deficit.  Atât timp cât guvernul a dat semnale clare că ia măsuri pentru limitarea deficitului, sistemul a funcționat. Statul se împrumută pe piețe externe, banii ajung în rezerva valutară a BNR, iar banca centrală vinde valută pe piața valutară, pentru a acoperi nevoile de finanțare ale bugetului de stat.

Într-un astfel de circuit, toată lumea este mulțumită: statul își acoperă cheltuielile, investitorii obțin randamente înalte cu riscuri mici, iar economia este protejată printr-un curs stabil.

Principalul dezavantaj este că acesta este un echilibru foarte fragil. Orice derapaj forțează creșterea cursului. Demiterea guvernului Bolojan este un alt episod din același film, ca cel petrecut în urmă cu 1 an, cu ocazia alegerilor prezidențiale. Lipsa de încredere a investitorilor duce la ieșiri mai ample de capital, forțând spargerea unui nou prag pentru cursul euro, care a trecut de 5,20 lei. Pe piața interbancară, cotațiile au ajuns până la 5,23-5,24.

Euro merge doar în sus

O dată depășit un prag, este foarte greu să se revină la un curs mai bun pentru leu. După ce criza politică se va stinge, iar puterile politice vor ajunge la o soluție de compromis, este posibil să avem o ușoară corecție, dar gradual se va reveni la noile maxime atinse recent, din simplul fapt că fundamentele economice sunt slabe.

Economia este în recesiune, care probabil, s-ar putea extinde pe tot parcursul acestui an, având în vedere că principalul motor pe care se bazau estimările de creștere – fondurile din PNRR – întâmpină probleme majore. În plus, menținerea prețului la combustibili la un nivel înalt va afecta serios consumul în trimestrele următoare. În combinație cu recesiunea, instabilitatea politică inhibă și mai mult investițiile străine, slăbind leul.

În plus, diferențialul de inflație justifică de deplin deprecierea leului față de euro. România avea o rată anuală a inflației de 9% în martie 2026, cea mai înaltă din UE, conform Eurostat. 

În zona euro, rata medie a inflației a fost de numai 2,6%. Prin urmare, dacă ținem cont de paritatea puterii de cumpărare, o depreciere a leului de 6% era chiar necesară.

În concluzie, un curs euro de 5,2 lei va fi probabil noul reper pe piața valutară în următoarea perioadă, dacă nu intervin între timp noi factori care să zdruncine și acest nou punct de echilibru.