Scad dobânzile la credite, dar bugetele consumatorilor rămân tensionate

IRCC își continuă tendința de scădere, însă într-un ritm lent, care nu conduce la scăderi semnificative ale ratelor la credite. Bugetele consumatorilor se mențin tensionate în actuala conjunctură economică.

Data publicării:31 martie 2026

Autor: Marius Șerban

O reducere cu impact minor

IRCC își menține tendința de scădere și coboară la 5,58% de la 1 aprilie 2026. Reducerea este de numai 0,1 puncte procentuale, astfel că impactul resimțit de consumatori la nivelul ratelor lunare va trece aproape neobservat.

Indicele dobânzii de referință la credite se menține la un nivel înalt (peste 5%) de la începutul lui 2023 și nu sunt semnale că ar putea reveni pe un palier inferior, nici în cursul acestui an.

IRCC este calculat pe dobânzilor la care băncile tranzacționează între ele pe piața monetară, care depind direct de politica monetară a BNR. Iar banca centrală păstrează dobânda cheie neschimbată – la 6,5% - din august 2024.

Când va scădea inflația?

Pentru ca BNR să scadă dobânda, este nevoie ca presiunile inflaționiste să se calmeze. În partea a doua a acestui an, rata inflației era proiectată să coboare de la aproape 10% în prezent spre 4% la finele trimestrului III, pentru ca apoi să reintre gradual în intervalul țintă, cuprins între 1,5% și 3,5%.

Cel mai probabil, creșterea recentă a prețurilor la energie – petrol și gaze naturale – a dat peste cap această proiecție. Nu avem o actualizare din partea BNR, dar sunt semnale clare că inflația va rezista pentru o perioadă mai lungă la nivelul de 10%, în funcție de durata conflictului din Golful Persic.

Eurostat estimează deja că inflația din zona euro va avansa în martie 2026 la 2,5% față de 1,9% cât a fost în februarie 2026, ceea ce înseamnă că inclusiv ținta de inflație din zona euro va fi ratată în actuala perioadă.

Petrolul și politica monetară

Prețul petrolului Brent a crescut de la aproximativ 72 USD înainte de începerea conflictului până la aproape 110 USD în prezent. Prețurile pentru combustibil la pompă au crescut în mod repetat în ultimele săptămâni și au atins un nivel care creează presiuni financiare pentru companii. Acestea vor transfera costurile în prețurile finale, ceea ce va alimenta inflația în următoarele luni, prin efectele de runda a doua.

Este puțin probabil ca BNR să reacționeze prin creșterea dobânzilor la acest puseu inflaționist. De obicei, politica monetară nu reacționează la șocurile de preț, deoarece acestea nu pot fi contracarate prin instrumentele BNR.

În plus, economia este într-un declin ușor, cu o cerere comprimată de scăderea puterii de cumpărare a veniturilor. În ultimele 2 trimestre din 2025, PIB a scăzut cu 0,1%, respectiv 1,9%. Prin urmare, sunt toate premisele unei inflații tranzitorii, după care să revenim la scenariul unei dezinflații rapide.

Refinanțarea poate reduce ratele mai rapid decât IRCC

În acest context, o reducere a dobânzii de politică monetară ar putea fi posibilă, cel mai devreme, în ultimul trimestru din acest an, cu condiția ca prețul petrolului să revină la valori mai scăzute într-un timp relativ scurt.

Iar cum IRCC este actualizat cu o întârziere de 6 luni față de dobânzile interbancare, o ieftinire mai amplă a costului creditelor va fi posibilă abia peste 1 an, în cel mai optimist scenariu.

Până atunci, debitorii care se confruntă cu rate mari la credite au opțiunea unei refinanțări printr-un credit cu dobândă fixă în primii ani. Aceste dobânzii sunt stabilite la valori sub nivelul pieței, astfel că ratele se vor diminua pentru câțiva ani, suficient pentru a depăși această perioadă mai dificilă.