Băncile au fost amendate pentru manipularea ROBOR

Consiliul Concurenței a dat verdictul în cazul investigației începută la sfârșitul lui 2022, prin care a analizat comportamentul băncilor în stabilirea ratelor ROBOR. 10 bănci participante la fixing-ul organizat de BNR au fost amendate cu 3,73 miliarde lei (echivalentul a 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență.

Băncile sancționate

Cea mai mare amendă a fost aplicată pentru Banca Transilvania (875,74 milioane lei), plus încă 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank, bancă pe care a achiziționat-o între timp. 

Amenzi usturătoare au mai primit BCR (577,36 milioane lei), BRD (412,47 milioane lei), Raiffeisen Bank (442,49 milioane lei), ING Bank (405,91 milioane lei), UniCredit Bank (431,03 milioane lei) și CEC Bank (332,98 milioane lei).

Cele mai mici amenzi au revenit către Exim Banca Românească (96,49 milioane lei), Libra Internet Bank (45,86 milioane lei) și Intesa Sanpaolo Bank (28,1 milioane lei).

Băncile pot ataca decizia la Curtea de Apel, în termen de 30 zile, ceea ce probabil se va și întâmpla. Între timp, băncile sunt obligate să achite amenzile, care devin venituri la bugetul de stat. În caz de neplată, ANAF poate trece la executarea silită a băncilor.

Cum funcționează procedura de fixing?

Amenzile au fost aplicate deoarece Consiliul Concurenței a stabilit că băncile participante au făcut schimb de informații confidențiale și strategice. 

Pentru a întelege mai bine decizia, este important de precizat modul în care indicele ROBOR se stabilește. În fiecare zi lucrătoare, la ora 11, BNR colectează cotații de la 10 bănci participante la fixing. 

Fiecare bancă cotează rata dobânzii la care este dispusă să plaseze depozite alte bănci, respectiv rata dobânzii la care remunerează depozitele atrase de la bănci pe diverse termene. 

În baza acestor date, BNR calculează apoi ratele interbancare ROBID și ROBOR.

Băncile s-au înțeles în stabilirea cotațiilor

Cotațiile ar trebui să fie independente, însă Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că, în realitate, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. 

”Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cadrul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se arată în comunicatul autorității.

Concluzia finală este că, prin coordonarea cotațiilor, băncile au crescut artificial nivelul ratelor ROBOR pentru a obține beneficii financiare. Ratele dobânzilor la creditele în lei – atât cele acordate populației (în cazul celor care nu au făcut cerere să treacă la IRCC), cât și cele acordate companiilor (inclusiv pentru autoritățile publice locale) – sunt indexate după ROBOR, un indice mai mare generând venituri suplimentare pentru bănci.

”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a precizat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Practici similare au fost identificate atât în Statele Unite cât și la nivelul Uniunii Europene, instituțiile financiare sancționate suportând amenzi uriașe.

În termen de 60 zile de la motivarea deciziei de sancționare, băncile trebuie să prezinte planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri trebuie să obțină apoi aprobarea Consiliului Concurenței.