Dobânzile în lei fac salturi uriașe

Evoluția cursului de schimb și a dobânzilor în lei este strâns legată, ca urmare a politicii monetare adoptate de BNR. În mod tradițional, banca centrală a folosit cursul de schimb ca o ancora antiinflaționistă, iar ratele dobânzilor au fost sacrificate pentru a stabiliza cursului.

Pe 6 mai 2025, cursul euro a trecut borna psihologică de 5 lei, după ce BNR a renunțat să mai apere acest prag. În zile următoare, dobânzile interbancare au prins aripi. Robor la 3 luni a urcat de la 5,9% la 7,3%, în condițiile în care piața interbancară este caracterizată printr-un excedent de lichiditate. 

O posibilă explicație este că BNR a intervenit pe piața valutară pentru a controla ritmul de depreciere al cursului. Banca centrală a vândut euro contra lei și a absorbit tot excedentul de lichiditate, întreținând chiar și un deficit de lichiditate, ceea ce a forțat avansul abrupt al dobânzilor în lei. 

Cum ajută dobânzile cursul de schimb?

Atunci când dobânzile în lei cresc, plasamentele în monedă națională devin mai atractive comparativ cu cele în euro. Devine mai profitabil pentru un investitor să vândă valută și facă plasamente în lei, deoarece va obține câștiguri mai mari din dobânzi. În acest mod, piața valutară se echilibrează, iar presiunea asupra cursului scade.

Cu cât riscurile sunt mai mari, cu atât investitorii solicită o prima de risc mai substanțială. Iar în cazul nostru, a fost nevoie de o ajustare amplă a dobânzilor deoarece traversăm o perioadă extrem de delicată. La nivel macroeconomic, ne confruntăm cu un deficit bugetar cronic (peste 9% din PIB) și un deficit de cont curent cu o amploare similară. Practic, suntem dependenți de piețele financiare pentru a nu fi forțați să facem o corecție abruptă a finanțelor publice, cu consecința unei recesiuni de durată..

Rezultatele alegerilor - atât cele de la sfârșitul lui 2024 cât și primul tur de prezidențiale din 2025 – au ridicat semnale de alarmă pentru investitori. Aceștia au început să-și limiteze expunerea pe România, deoarece riscurile au devenit prea mari. Prin dobânzi mai atractive la lei, BNR încearcă să mențină interesul investitorilor sau, în cel mai pesimist scenariu, să asigure o retragere ordonată.

După detensionarea situației de pe piața valutară, ne putem aștepta la o revenire a dobânzilor interbancare puțin sub rata dobânzii de politică monetară, în prezent la 6,5%. Șansele ca BNR să reducă dobânda cheie în acest an sunt însă scăzute, având în vedere că deprecierea cursului va ține inflația mai sus decât era anticipat. 

Băncile adaptează ofertele la condițiile interbancare

Economia traversează o perioadă mai lentă de creștere, iar majorarea dobânzilor este ultimul lucru de care are nevoie. Dar probabil că acest aspect este mai puțin urgent în actualele condiții. 

Băncile au început deja să transmită la nivelul clienților impactul de pe piața interbancară. Deponenții au de câștigat prin obținerea unor dobânzi mai avantajoase, cea mai mare rată de dobânda la depozite fiind în prezent de 8%.

Din păcate, în cazul creditelor, impactul este negativ, unele bănci ajustând în sus dobânzile practicate la ofertele de credite imobiliare și creditele de nevoi personale. Și la nivelul IRCC se observă o creștere, însă pentru creditele în derulare, efectele se vor resimți abia peste 6 luni (deoarece indicele se ajustează cu întârziere).