Riscuri suplimentare la plata pensiei private

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va permite fondurilor de pensii să aloce o pondere mai mare din portofoliu în acțiuni, conform unui proiect de modificare a Normei nr. 11/2011 care reglementează investițiile fondurilor.

Modificările sunt favorabile pentru participanții aflați în plină fază de acumulare, dar riscante pentru cei care urmează să se pensioneze pe termen scurt, care vor fi expuși într-o măsură mai mare capriciilor piețelor financiare.

Atunci când te apropii de data pensionării, gradul de risc al investițiilor trebuie redus gradual. Obiectivul urmărit în această etapă este conservarea capitalului. Motivul: ai mult mai mult de pierdut comparativ cu beneficiile.

În cazul în care ai o expunere pe acțiuni, iar piața bursieră traversează o corecție, sunt șanse mari să capitalizezi pierderea, dacă vei ieși la pensie înainte ca bursele să-și revină.

Practic, riști să pierzi un procent important din sumele acumulate în ultimii 20 ani la fondul de pensie. 

Modificările aduse de ASF amplifică riscurile pentru participanți într-un scenariu advers, deoarece ponderea investițiilor în acțiuni va crește. Automat, se va majora și impactul negativ pe care fluctuațiile nefavorabile de pe bursă îl vor avea asupra activului personal al participanților.

Cu cât vor crește investițiile în acțiuni?

Legislația actuală obligă fondurile să respecte anumite praguri de risc, în funcție de profil.

Fondurile cu grad de risc mediu nu pot avea un grad de risc mai mare de 25%, iar cele cu risc ridicat – maxim 50%.

Majoritatea fondurilor de la noi sunt cu grad de risc mediu, iar modificarea a fost efectuată pentru a le permite acestora să aloce o pondere mai mare din portofoliu în acțiuni.

Modificările propuse de ASF schimbă modul în care fondurile tratează investițiile în acțiuni, în calculul gradului de risc. Ponderea de risc asociată pentru acțiunile tranzacționate la bursă se majorează de la 25% la 30%.

Pentru a înțelege efectele acestor modificări, putem considera un portofoliu ipotetic al unui fond care alocă bani exclusiv în titluri de stat și acțiuni.

După vechile reguli, pragul pentru fondurile cu grad de risc mediu era atins dacă fondul aloca 33,3% din active în acțiuni. În noua varianta a normei, ponderea în acțiuni poate ajunge la 35,7% (+2,4 puncte procentuale) din portofoliu.

În paralel, ASF va permite fondurilor să depăsească temporar pragul de risc pentru o perioadă mai lungă, termenul fiind majorat de la 60 zile la 90 zile.

Prin urmare, modificările nu sunt majore, însă accentuează un risc deja existent la plata pensiei private.

ASF nu dorește să frâneze câștigurile fondurilor

ASF și-a motivat decizia prin faptul că actualele reguli limitează expunerea fondurilor pe acțiuni în perioadele de creștere a pieței și, implicit, capacitatea fondurilor de a beneficia de evoluțiile favorabile ale pieței.

”În contextul creșterii susținute a pieței de capital în perioada 2025-2026, o serie de fonduri de pensii private au înregistrat depășiri pasive ale gradului de risc declarat, generate exclusiv de aprecierea valorii de piață a activelor deținute și nu de asumarea unor riscuri suplimentare prin decizii investiționale active”, se arată în motivația proiectului ASF.

Administratorii aflați în astfel de situații au fost obligați să adopte măsuri pentru reîncadrarea în pragul admis, inclusiv prin vânzarea unor participații la companii listate la BVB.

În opinia ASF, aceste modificări au efecte nedorite asupra performanței pe termen lung a fondurilor și a intereselor participanților. Practic, în loc să păstreze acțiunile în portofoliu atunci când bursa e pe val, fondurile sunt forțate să vândă din motive prudențiale.

FMI și BCE emit avertismente, ASF relaxează restricțiile

Argumentele ASF sunt valide din perspectiva majorității participanților, care sunt în etapa de acumulare, la ani distanță față de data pensionării.

Din păcate, ASF omite să adreseze și nevoile beneficiarilor, celor care au contribuit în ultimii 20 ani la un fond și peste 1-2 ani se vor pensiona, într-un context economic cu multe incertitudini.

Capul de afiș îl ține chiar bursa. Multiplii de evaluare a companiilor sunt la cote maxime, iar autoritățile financiare din întreaga lume atrag atenția asupra pericolului unor corecții bursiere ample.

În toamna lui 2025, am avut un avertisment din partea Fondul Monetar Internațional (FMI), iar recent, Banca Centrală Europeană (BCE) a consemnat temeri similare.

Evident, este imposibil să prezici când se va produce următoarea criză financiară, dar este important să îți faci temele din timp. 

Ce pierderi pot încasa beneficiarii pensiilor private?

FinRadar a efectuat  simulări cu costurile pe care participanții le pot suporta în cazul a 3 scenarii adverse – corecție bursieră, recesiune și criză financiară – care se pot produce la data pensionării.

În acest sens, am considerat că activul participantului este alocat într-un portofoliu format din 30% acțiuni și 70% - titluri de stat, similar cu structura actuala investițiilor de pe Pilonul II.

Corecțiile bursiere sunt cele mai frecvente și presupun scăderi ale cotațiilor de până la 20%. Am luat în calcul o ajustare de 15%, caz în care suma acumulată la pensie va suferi o pierdere de 5%. 

Recesiunea are efecte pe o durată mai lungă asupra burselor și poate trage cotațiile în joc chiar și cu 50%. În scenariul unui declin de 35%, participantul ar suporta o pierdere de 9% din activul personal.

Cel mai nefericit scenariu este cel al unei crize financiare, când bursele scad pentru o perioadă îndelungată cu peste 50%. În criza din 2007-2008, bursa de la București a pierdut aproape 80%.

În cazul unei prăbușiri cu 50% a acțiunilor, activul personal al participantul ar încasa o pierdere de 15%, dacă ne raportăm la portofoliul din exemplul de mai sus.

Calculele sunt orientative și nu țin cont de comisioanele de administrare ale fondurilor, care s-ar adăuga la pierderile financiare.

Protecția capitalului – misiune imposibilă

În prezent, nu există niciun fond de pensie cu risc scăzut, atât pe Pilonul II cât și pe Pilonul III. Prin urmare, participanții nu au niciun instrument la dispoziție pentru a-și conserva capitalul înainte de pensionare, pentru a se pune la adăpost de vreunul din scenariile de mai sus. 

În țările cu sisteme de pensii private mai avansate, acest risc este gestionat printr-un mecanism de tip life-cycle, care repartizează automat participanții în fonduri cu grad de risc scăzut atunci când se apropie de pensionare. 

ASF a adus în discuție sporadic acest subiect, dar inițiativa a rămas la nivel de dezbateri.

În concluzie, încurajarea fondurilor să investească mai agresiv la bursă este binevenită, dar în același timp, ar trebuie asigurată o protecție minimă pentru cei care urmează să se pensioneze.